Categories
Uncategorized

MTB Skills and Bootcamp

… sau cum să îți îmbunătățești mersul pe MTB

Ne-am făcut și botezul…

Primul meu MTB după cel din copilărie (da, am avut prin ’96-’97 un DHS) mi l-am cumpărat la 30 de ani, în vara anului 2017. Mi-l luasem de fapt pentru a merge cu el la serviciu, ca sa merg cu MTB pe munte nu prea aveam cu cine în acea perioadă. Nu știam atunci că îl voi întâlni pe “partner in crime”, Gabi, super pasionatul de biciclete, și că vom face mult munte împreună :).

MTB-ul mi l-am cumpărat singură, și pentru că am vrut să fie neapărat verde cu negru și brand românesc și cum mărimea S nu era pe stoc, l-am luat ceva mai mare. Prin oraș nu era așa problemă, stăteam pe el ca pe city bike :). Dar tot cu el am participat și la câteva concursuri și am început, împreună cu Gabi să merg și prin pădure, și mai ales să cobor, unde cadrul ăsta prea mare nu prea mai era ușor de stăpânit de cineva ca mine de 162 cm. Cert este că acum, mi-am schimbat bicicleta prin donație, cu una de mărime S, fosta bicicletă a lui Gabi :). Cam atât despre ˝bike fitting˝, nu despre asta voiam să vorbesc astăzi. Uite aici și aici un articol cu mai multe informații.

V-am spus mai sus că am început să particip la concursuri, nu foarte multe, dar cât să înceapă să îmi placă. Și cum ne-am mutat la Brașov, desigur nu pot rata nici potecile de prin jurul lui. Și uite așa mi-am dat seama că am foarte multe de îmbunătățit la tehnica mea de pedalat pe munte și mi-am dorit să mă perfecționez. Încă de anul trecut mi-am dorit să merg la o tabără organizată de Marc Sandu, MTB SKILLS AND BOOT CAMP, însă nu prea ni s-a potrivit programul, dar uite că anul acesta, am reușit să mergem în 10-12 iulie în MTB Skills and Bootcamp Level 1. Din filmulețul de mai jos vă puteți face o idee despre ce a fost vorba.

Tabăra are loc la Lerești, lângă Câmpulung Muscel, pentru cunoscători în apropiere de Ciocanu. Prima zi de tabără este vineri, când trebuie să ajungem până în jurul orei 10.00, să semnăm formalitățile, să ne cazăm și să mergem la un prânz ușor :). După prânz plecăm pe drumul ce duce spre Cabana Voina, pentru a ajunge la barajul Râușor, care devine câmpul nostru ˝de luptă˝. Aici vom face cîteva exerciții care ne ajută să ne corectăm postura, îmbunătățim poziția pe bicicletă, echilibrul. Totodată analizăm tehnica de frânare, tehnica de abordare a virajelor și mai ales cât de importantă este conectarea privirii cu direcția în care dorești să ajungi. După toate aceste exerciții foarte utile punem în practică ce am învățat pe o tură în jurul barajului.

Fain peisaj

După tura de baraj ne întoarcem destul de târziu la pensiune, facem streching-ul bine meritat de mușchii noștri, pe care ar trebui să nu îl ratăm niciodată. După prima zi nu ne mai trebuie decât un duș bun și iarăși ceva ușor de mâncare comandat la fața locului.

A doua zi trezirea e până în ora 8, doar cu gândul la încălzirea ce o face Marc cu exerciții faine de mobilitate. Micul dejun e inclus, iar după asta urmează încălzirea adevărată 🙂 pe bicicletă dând ture pe pump trackul din curtea pensiunii, aranjat de băieții de la freerider.ro. Aici exersăm pomparea și urmărirea corectă a direcției.

foarte concentrată 🙂

Ne luăm avânt pe dealurile din jurul Lereștiului unde exersăm îmbunătățirea virajelor.

tot privirea face totul 🙂

Tot prin zonă învățăm cum abordăm cotele de nivel, cum ne repliem în situația în care nu mai putem controla bicicleta sau cum manevrăm bicicleta atunci când de exemplu într-una din părți avem un hău.

La abordarea unei curbe de nivel am văzut cum se poate face o roată 8 :), era DT Swiss…

Ce teamă îmi era de așa ceva

Pe finalul celei de-a doua zile am abordat și urcări mai lungi și coborâri tehnice, astfel putând pune în practică ce am învățat. Este foarte faină senzația, pe care o am și acum după mai multe săptămâni , să mergi conștient pe biciletă și să îți verifici poziția și starea.

La întoarecere spre Câmpulung am abordat un traseu pe forestier, pentru a ne exersa skill-urile învățate în acea zi. Și cum socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, iată că am făcut și puțină forță cu bicicleta în brațe.

Ce bun ar fi fost un full carbon aici 🙂

Ziua s-a încheiat glorios cu o cină pe cinste dar mai ales cu un workshop de mecanică ținut de Dragoș Mitroi. Nu știam ce mă așteaptă, testul l-au făcut pe mine și m-au pus să simulez o pană 🙂

Dar și Gabi chiar a pus în aplicare a doua zi.

Ultima zi a fost despre botezul din prima poza, am trecut prin niște râuri atât de faine și tare interesant a fost să fim din nou copii și să e udăm chiar și intenționat.

După traversarea satelor am ajuns pe Ciocanu unde prima dată am exersat manual și bunny-hop. La astea mai am de lucrat, dar a fost faină exerpiența, mai ales cea de conștientizare a propriului corp și a mișcării lui.

Hop hop…bunny-hop..eu doar ma uitam admirativ

După lecția asta teoretico-practică am început să ne ˝dăm˝ pe Ciocanu. Am pus în practică cum abordăm virajele, cum mergem pe cărări înguste, am urcat de ne-am scos sufletul doar pentru a ne distra și mai mult la vale pe poteci. Mai că nu am mai fi plecat de acolo.

Și plecarea a venit cu o surpriză faină, o ultimă coborâre foarte abruptă, de care mi-a fost teamă. Însă Marc nu m-a putut lăsa cu teama asta, mi-a căutat un șanț în care am exersat din nou coborârea și abordarea cotelor de nivel. Îi mulțumesc pentru atenție și uite că aseară am coborât unele porțiuni dinspre ˝Iepure˝ cu mai multă încredere.

Despre tabără și organizatori, Marc și Roxana, am doar cuvinte de laudă, atmosferă relaxantă, informații studiate și argumentate dpdv științific, foarte utile. Cum pe mine mă interesează și nutriția, Roxana ne-a răspuns tot timpul la întrebările noastre și ne-a dat sfaturi faine.

Apreciez atenția lor pentru nevoile fiecărui participant în parte, dedicarea cu care explică lucrurile și profesionalismul.

În tabăra asta, chiar a fost fun, ca într-un grup de prieteni și pe deasupra am mai și învățat multe lucruri faine.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *