Categories
Camino de Santiago

Ziua 4: Castildelgado-Rabe de la Calzadas 70km

Ziua începe cu un mic dejun delicios oferit de gazdele noastre de la Albergue Bideluze. Cumpărăm de la ei și o bufniță hand-made, care se pare că aduce noroc în credința spaniolă. Doamna coase foarte multe lucruri faine (fețe de perne, pături etc.)

Pornim la drum în jur de 8.45. Este destul de frig și ne punem multe haine pe noi. Îmi vine să râd acum, nu știam ce frig o să ne aștepte zilele următoare.

Pregătită de drum

Fiind Duminica Paștelui la catolici, orașele sunt destul de goale și mai nimic deschis, în special așa de dimineață.

Prin Belorado, impresionante fațadele caselor

Ne continuăm drumul prin ceva lanuri de rapiță și niște păduri cu teren foarte lutos. Nu mă impresionează atât de mult peisajele, probabil și pentru că este foarte înnorat.

Pe drum ne oprim la unul din barurile dintr-o localitate foarte mică. Aici spaniolii, chiar și cei mai bătrâni, servesc câte un tapas cu un pahar sau poate chiar mai multe 🙂 de vin. Mă impresionează această lejeritate a lor de a se bucura de viață. Intrăm și noi la acest mic restaurant, servim un tapas și să ne bucurăm împreună cu ei. Măslinele și fructele lor de mare sunt incredibil de bune. Tot aici întâlnim și un pelerin român care parcurge Camino pe jos într-un ritm foarte alert.

În jur de 14.30 ajungem în orașul Burgos unde mâncăm de prânz și vizităm catedrala. Mă impresionează arhitectura catedralei, se aseamănă foarte mult cu cele din Franța sau Italia.

Orașul este drăguț și cochet, cu multe spații verzi și un râu ce trece prin mijlocul lui.

Ne îndreptăm spre finalul zilei, avem și câteva urcări destul de grele, dar mă descurc bine. Drept să spun aceasta a fost și marea mea frică, să nu încep să mă plâng prea tare pe drum că nu mai pot.

Camino este incredibil de bine marcat

În jur de 18.30 ajungem în Rabe de la Calzadas la Liberanos Domine Hostel. Și gazda de aici este extrem de drăguță și gătește foarte bine 🙂 Primim la cină binecunoscuta Tortilla (ouă cu cartofi) 🙂

Camerele sunt foarte curate, împărțim camera cu un cuplu de peste 50 de ani din America.

Tot aici întâlnim și un grup foarte mare de germani care erau în călătoria aceasta cu diferiți membrii ai familiei (bunici, frați cumnați etc.), fiecare plecase din etape diferite ale Camino și se întâlniseră aici.

După cină mergem și la mănăstirea din sat, la slujba de binecuvântare a pelerinilor. Mă bucură tare mult că participăm, iar bucuria măicuțelor care locuiesc acolo, majoritatea extrem de bătrâne, este și mai mare. Ne fac și câte un mic dar religios.

Tot aici întâlnim și un domn din Malaga de peste 60 de ani care era a 11-a oară pe Camino, pornise pe diferite căi și făcea asta cel puțin o dată pe an. Nu merge foarte mult pe zi, ca. 20-25 de km, se bucură de mers și de șansa de a fi pe Camino.

Povestesc cu el mult, pe spaniolă 🙂 și aflu că înainte alergase maratoane și ultramaratoane, dar că acum ca. 10 ani avusese un infarct de care trecuse cu bine. Doctorul îi recomandase să meargă pe jos, el cred că a luat-o în serios 🙂 și astfel făcea cei ca. 800 de km în fiecare an. Îmi spune că și în Malaga urcă aproape zilnic pe munte, face yoga și pilates și mămâncă foarte puțin și foarte sănătos. Un exemplu bun de urmat.

Un adevărat bodybuilder 🙂 domnul din mijloc, nu cel din stânga 🙂

Cel mai mult pe Camino mă impresionează poveștile oamenilor pe care îi întâlnim.

Stay close to hear more…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *